Back | Home | Next

Morphology

ANNA  K5

@

Home
Glossary
Objectives
Formalism
Morphology
Physiology
Connectors
Serialization
Traits
Methods
Claims
Relations
Dictionary
Core UML
Ring1 Apps
Tiger Server
Features
History
ToDo
Authors
API
Images
ToDo
DNA Declarations
Physiology RO
Real Time RO
ANNA as an Eco System RO
HMM Generator
ERP

 

Systems have an internal structure since they are made of subsystems. Systems may be compared with others based on their structure. System can be classified.

Classification

Comparable systems that exhibit the same internal structure are said to be of the same type. A type is a collection of characteristics.

Types and Relationships

Types may directly or indirectly resemble other types. Types may be identical if they have identical characteristics. A type may be a specialization of other if it has more characteristics or stronger characteristics than the other. Types together with the criteria of comparing characteristics form an ordered set. An order in the set of types is called a relation. An example of a relation between types is that of inclusion, where one type includes another. The including type has all the characteristics of the one included. The null type distinguishes itself from the set of types by having no relationships with any other type. The null type therefore has no characteristics. Any other type including the null type remains invariant. Combining two types with relationships yields another type, so relationships are closures over the set of types. The set of types with the null type and a relationship is said to be a free monoid generated by the relationship. In plain English, we introduced a method of creating, organizing, and comparing types based on relationships.

Types of systems

The systems discussed in Section  REF _Ref16856786 \r \h 1.1 may have had identical characteristics. We say that such systems are of the same type. In a logic system different to that discussed in section  REF _Ref16856831 \r \h 8.2, a type is a collection of systems/objects/individuals that exhibit the characteristics of the given type.

Instances of types

Objects of a common type are said to be instances of that type. The type is also said to generate the instances.

Orthogonal logical systems and reuse of terminology

Types were elements of a set in the logical system of section  REF _Ref16856940 \r \h 8.2. Objects are elements of sets in the logical system of section  REF _Ref16856964 \r \h 8.3. The two logical systems are different. Types are sets of objects in the sense of section  REF _Ref16856989 \r \h 8.2, while sets are also elements of sets in the sense of section  REF _Ref16857012 \r \h 8.3. Although objects and types are not comparable as they belong to different logical systems, our terminology needs to be reused.

Super Type

In section  REF _Ref16857040 \r \h 8.2 we organized types as elements in a set. If one set of types was identified, then we expect other such sets of types to exist and we need a mechanism to anticipate and deal with them. The superset in which type sets are elements is a super type. That is a type who generates other types. As in section  REF _Ref16857059 \r \h 8.5 where objects and their type were not comparable since they belonged to different logical systems, the same applies here where types and super-types are not comparable.

Topology and morphology within the Morphism Core

ANNA Kernel 5 is a cellular aggregate with the following layout:

  1. An abstract nucleus (Ring 0)
  2. A dense cytoplasm of immediately needed types and their worker instances as a first layer around the nucleus (Ring1).
  3. A looser, sparsely populated, ring 2 and ring 3 types and instances.
  4. Several morphic pivots established in the outer rings.
  5. The Type Master Vector, or the system's D.N.A.
  6. The envelope of all objects present in the system at a given time is the Morphic Cell's Membrane.

 

 

 

 

Ring N

Ring2

 

 

S

AMORPH

OBJECT

TREE

O

R

T

N

S

L

Clone

Nucleus 2

E0

E1

e2

Ring1

 

S

AMORPH

OBJECT

TREE

O

R

T

N

S

L

Nucleus

0

1

2

3

4

5

n-1

n

Type Masters Vector

 

Hierarchy A

A0

a1

 

A2

a3

a5

 

A4

a6

a8

 

A7

A9

a10

a11

a12

 

A13

A13

Hierarchy B

 

 

 

 

B0

b1

B2

b3

b5

B4

b6

b8

B7

B9

b10

b11

b12

B13

 

 

 

 

Hierarchy D

D0

D1

d2

D3

d5

D4

d8

D6

D7

d9

 

Hierarchy C

 

 

 

 

C0

C1

c2

c3

c5

C4

C8

c7

c10

 C11

c13

c14

c9

c6

C12

Program A

Program B

I

Membrane

Topologie

Modelul intreprinderii este un aparat logic pentru crearea si exploatarea unor lumi virtuale desprinse din realitatea practica prin emulare sau simulare. Modelul consta in urmatorele trei elemente: Noduri, Linii si Procese, si in urmatorele principii: Constructie, Distrugere, Racordare, Parcurgere (Evaluare). Pe scurt: noduri sunt elemente de semantica purtatoare de informatie locativa. Nodurile pot fi atributate cu adrese, nume, roluri, calitati fizice de genul aspectului, volumului, materialului, etc, oricate atribute necesita domeniul practic caruia i se aplica. De exemplu camerele unei cladiri sunt modelate ca noduri. Liniile sunt elementele semantice purtatoare de conectivitate si directionalitate. In acelasi exemplu al cladirii, liniile sunt coridoarele, usile scarile, care leaga nodurile inte ele. Cu ajutorul nodurilor si liniilor se pot crea ansambluri functionale ce apoi pot fi evaluate. Procesele aduc conceptul de activitate asociat cu aceasta topologie a nodurilor si liniilor, cu alte cuvinte aduc topologia "la viata". Desi eforturi de formalizare a lumii in acest fel s-au mai facut, ce aduce nou aceast model este principiul Ierarhiei. Nodurile, liniile si procesele acestui model sunt principii recursive. Nodurile au sub-noduri (un etaj de cladire modelat ca un nod sintetizeaza atributele unei multimi de sub-noduri care sunt camerele), Liniile au sub-linii (un principiu mai greu de vizualizat, dar necesar in emularea cablurilor si a legaturilor multiple intre noduri), si procesele care au sub-procese adica spre exemplu o curatenie generala intr-un hotel are ca sub-procese diversele activitati prestate de responsabilii de palier, etc. Un element de noutate al modelului il constituie principiul de Interlocuire al pieseleor componente, potrivit caruia un process stie ce linii traverseaza, o linie stie ca este parcursa de unele procese, nodurile isi cunosc vecinii precum si procesele dispecerate. Toate acestea formeaza o topologie.

Modelul intreprinderii a fost aplicat la Rail Services Australia la planificarea si controlul mersului trenurilor si la AmLab Technologies in echipament de tehnica medicala si militara (caci cele doua merg mana in mana).

Morfologie

Modelul intreprinderii descris anterior este suficient in a crea lumi de o complexitate arbitrara, dar statice din punct de vedere morfologic. Structurile pot fi dezvoltate numai intr-un sens cantitativ si nu si calitativ. Ori este de observat ca realitatea demonstreaza tranzitia in timp a calitatilor obiectelor constitutive, nu numai a cantitatii/numarului lor. Ex: noi specii, specii extincte, noi forme de manifestare ale climei, noi rase de oameni. Pentru emularea unei lumi capabile de transformare genetica se pun cateva intrebari fundamentale: ce sun Obiectele, ce sunt Tipurile obiectelor, care sunt legaturile intre tipuri, ce inseamna Procese intr-o lume in schimbare, adica ce-ar fi daca spalatoresei i s-ar dubla coridorul in timp ce-l spala (viata mea e plina de astfel de manifestari, invers nu prea). Este clar ca nu putem renunta la modelul intreprinderii, caci el descrie in mod adecvat "ce este" si problema ramane curenta. Dar trebuie sa-l extindem sa cuprinda si "ce-a fost", "ce va fi" si "ce-ar putea fi", adica istoria si tendintele de morfism viitor ale sistemului. Construim o lume noua adaugand la vocabularul (un vocabular este un set de axiome) format din {Noduri,Linii,Procese} urmatorul set: {Obiecte, Tipuri, Relatii, Operatori}. In plus extindem conceptul de linie la generalizare acestuia care este Conexiune. Vocabularul complet devine: {Obiect, Nod, Tip, Conexiune, Relatie, Operator, Proces}. Regurile sistemului morfic sunt cele ale intreprinderii{Constructie, Racordare, Parcurgere/Evaluare} plus un set nou propriu modelului morfic: Identificare, Agregare, Relocare, Selectie, Clonare/Absorbtie, Transformare).

Cateva notiuni pregatitoare: Forma, Esenta, Tip, Identitate, Comparare

Ca o lume sa fie coerenta aceasta trebuie sa contina forme. O lume in care obiectele nu au forma este deci amorfa si nu constituie obiectul modelarii prezente. Problema formei obiectelor este probabil prima si cea mai importanta in constructia sistemelor, ea trebuind a fi pusa inainte de a discuta esenta lucrurilor sau cel putin concomitent. Forma obiectelor este insusirea acestora principala de a avea o frontiera prin care se delimiteaza de celalalte. Decurge imediat ca obiectele cu forma stabilita au un continut si au un mediu (teoria multimilor). Din faptul ca obiectele au un continut decurge faptul ca obiectele cu continut similar trebuie sa fie comparabile. Ne intereseaza a compara obiectele in ceea ce priveste tipul lor, nu si a valorii acestora (Ex: vrem sa diferentiem caini de pisici nu indivizi particulari din respectivele specii). Obiectele nu sunt comparabile ca valoare decat dupa ce sunt comparabili ca tip. Putem spune atunci ca sa flexibilizam limbajul ca tipurile sunt generatoare de indivizi, sau ca indivizii sunt instante (instantieri) ale unui tip. A limita materia la anumite forme este echivalentul logic cu a clasifica tipurile generatoare. Activitatea noastra de clasificare "post-facere" este identica (cel putin ca intentie) cu cea prestata de ingerii ingineri in perioada de "pre-facere". Problema aceasta a frontierei obiectelor trebuie pusa in forma cruda, adica inainte de a rationa legat de ceea ce avem de gand a forma, pur si simplu pentru a partitiona materia. Esenta unui obiect este o notiune care trebuie aplicata nu in sens de continut material al fragmentului de materie delimitat, ci ca insemnand continutul tipului de obiect privit si acesta ca obiect. Decurge prematur ca Tipul pe care nici nu l-am introdus ca notiune, va trebui sa fie un concept recursiv auto generator. Un document de acest tip, care discuta notiuni recursive, ar trbui privit ca o sfera de text, nu ca o pagina de text, adica sarit si revenit. Odata inceput procesul de partitionare al materiei se pune imediat problema identitatii obiectelor deja partitionate. Motivul crud este ca sa nu se violeze o frontiera deja constituita, adica motivul coerentei.

Obiect

Obiecte sunt elemente semantice cu caracter general. Toate entitatile modelului sunt obiecte, obiectul fiind o notiune abstracta, neconcretizata. Obiectele au un tip si tipul acestora le-a generat (si mai genereaza inca, provocand astfel o crestere cantitativa a sitemului) Spatiul poate fi marginit sau nelimitat. In cazul in care spatiul este limitat, atunci se pune problema distrugerii de obiecte adica a descresterii cantitative a sistemului. Vom vedea ca in modelul morfic, limita unui sistem nu este numai una ce tine de spatiu limitat ci de numarul rolurilor necesare si suficiente pe care acestea le joaca. Tipul obiectelor este responsabil si de distrugerea acestora nu numai de constructia lor. Adica de reciclare spatiului pe care aceste obiecte il ocupa. Tipurile trebuie sa stie identitatea obiectelor constituite din motivul coerentei. Coerenta este trasatura pe care un sitem o are, partial sau total, de a "respecta" frontierele obiectelor. Deriva proprietatea sistemului de selectie, identificare, evaluare, traversare, urmarire. Obiectul este calitatea generica a tuturor entitatilor sistemului. Desprindem ca urmatoarele notiuni intra in recursiune: Obiect, Tip, Identitate, Frontiera, Comparatie. Dar nu si altele, deci impreuna formeaza un sub-set deterministic.

Nod

Daca obiectele sunt notiuni abstracte potrivit discutiei de la  REF _Ref41854597 \r \h 8.9.2, nodurile atunci sunt notiuni concrete de utilitate practica demonstrate la  REF _Ref41854641 \r \h 8.8, in prezentarea modelului intreprinderii. Nodurile sunt obiecte specializate care mostenesc de la acestea caracterul lor primar: de a avea o frontiera, de a fi constituit de catre un Tip, de a fi comparabile, de a avea o identitate, adaugandu-li-se toate atribute legate de pozitia lor in topologie. Nodurile sunt centre de legatura cu alte noduri prin intermediul conexiunilor. Nodurile continua sa aibe o structura ierarhica, adica un continut format la randul lui din alte sub-noduri. Ex: trup format din tesuturi, formate din celule, formate din atomi, formati din...

Conexiune

Conexiunea este elementul semantic al modelului ce defineste o legatura intre mai multe noduri. Conexiunile sunt obiecte speciale, deci au un Tip care le-a specializat, o identitate, o frontiera materiala, un continut, etc. Conexiunile pot cuprinde mai multe noduri si fuziona intr-un complex structural si functional. Unele conexiuni cu proprietati speciale sunt acelea care cuprind unul si acelasi nod. Conexiunile sunt obiecte cu structura ierarhica, deci in continutul lor pot intra sub conexiuni. Prima regula de formare a structurilor modelului morfic: daca o conexiune leaga doua noduri, atunci sub conexiunile continute de aceasta (cablu) leaga sub-nodurile primuia de sub-nodurile celui de-al doilea. Iterativ pana la orice grad de conectivitate sau adancime de subsisteme. Conexiunile confera modelului coerenta si directionalitate. Ele atrag conceptul de traversabilitate.

Tip

Tipul este elementul semantic al modelului ce defineste frontierele, marimea, calitatea, identitatea si structura obiectelor clasificate de catre acesta. Tipurile sunt noduri, deci sunt la randul lor obiecte concrete. Introducem in avans principiul inrudirii tipurilor prin intermediul Relatiilor de agregare. Daca un tip este inrudit cu un altul prin faptul ca primul il contine pe al doilea, atunci cele doua tipuri sunt comparabile. Prin flexibilizare de limbaj spunem ca si instantele acestor tipuri sunt deci comparabile. Un tip poate fi o specializare a altui tip, adica poate contine integral toate trasaturile (relatiile) primului. Vom observa atunci ca obiectele clasificate de acesta se pot substitui cu suces celor clasificate de tipul generic in toate ansamblurile functionale ale acestora, dar nu si in toate cele structurale, dupa cum vom vedea. Proprietatea unui obiect de tip special de a se substitui altui obiect de tip mai general are denumirea consacrata in literatura de specialitate de polimorfism. Tipurile sunt noduri, deci sunt obiecte specializate, care desi au calitatea speciala de a fi generatorele obiectelor si deci incomparabile cu acestea, sunt si ele prezente printre obiecte, avand frontiera comuna cu acestea. Conceptul intra din nou in recursiune prin faptul ca fiind obiecte tipurile sunt si ele clasificate de un tip. Se ridica intrebarea: cat o ducem asa, si care este tipul ultim generator al tuturor tipurilor. Discutia aici nu poate fi decat dificila: si o taiem la radacina cu urmatorul principiu: unele tipuri se auto genereaza. Aceste tipuri sunt propriile lor instante, dar pot instantia si alte entitati. Aceste tipuri de tipuri au proprietati remarcabile cum ar fi izolarea de celelalte tipuri din punctul de vedere al comparatiei. Instantele unui astfel de tip nu mai sunt comparabile cu cele ale unui tip inrudit, decurgand notiunea (necesara in sistemul morfic) de sub-clasare a materiei. Aceste tipuri sunt in numar limitat (redus), iar proprietatile lor sunt paradoxale: sunt proprii lor copii, deci frati cu parintii lor, etc. Tipurile autogenerate se numesc Pivoti Morfici si sunt directoarele calitative ale sistemului, adica reprezinta axele si dimensiunile calitative ale spatiului concretizat prin procesul de instantiere. Am inceput sa verificam inceputul conceptului de calitate a sistemului de care, spuneam in  REF _Ref41854641 \r \h 8.8, modelul de baza era incapabil.

Relatie

Relatia este un tip special de tip cu rol de legatura semantica intre doua sau mai multe tipuri. Sa re-formulam: din teoria multimilor ne parvine ca "o relatie este o sub-multime a unei multimi". Vrem ca o relatie sa lege tipuri intre ele ca acestea sa devina comparabile, si astfel decurg urmatoarele: o relatie este un tip special, relatia este o Conexiune ( REF _Ref41858094 \r \h 8.9.4) intre tipuri, relatiile definesc continutul unui tip prin agregarea altora. Am discutat relatia de agregare intre tipuri si efectul acesteia in polimorfismul obiectelor generate. Desi nelimitate ca potential, relatiile de utilitate practica imediata sunt cele de agregare si cele de referinta. Daca tipurile genereaza obiecte generice ( REF _Ref41858441 \r \h 8.9.5) atunci relatiile genereaza Noduri. Am inchis in acest fel o ramura de recursiune conceptuala in vocabularul {Obiect, Nod, Tip, Relatie}. Dar tipurile nu genereaza obiecte si numai obiecte, ci orice tip de obiecte. Si-atunci se ridica intrebarea, daca ajungem la Noduri ca fiind generate de tipuri, dar si de catre relatii in calitatea acestora de tipuri, care este diferenta intre nodurile generate de unele (tipuri) si cele generate de celalalte (relatii)? Diferenta este una privind rolul nodurilor in sistem. Nodurile generate de tipuri sunt Constante (dar nu extindem vocabularul cu acest cuvant pentru ca acesta este in fapt punctul de recursiune al intregului concept, dupa cum vom vedea la  REF _Ref41858848 \r \h Error! Reference source not found.), iar cele generate de Relatii sunt Selectore. Selectorul este un nod care exista numai pentru a fi folosit de altii, deci un punct terminus in discutia noastra. Vom vedea in  REF _Ref41859023 \r \h 8.9.7 ca Operatiile, adica entitatile generate de Operatori, leaga intre ele selectore, si deci notiunea are rol de, (emana ca) inchidere de bucla de recursiune conceptuala in vocabularul {Nod, Conexiune, Relatie, Operator}. Selectoarele sunt in fapt si obiectul derivat al modelului morfic, adica primele elemente care transced spatiul ideologic in spatiul utilizatorului de sistem. Putem spune ca scopul acestui sistem, sau al oricarui sistem, este sa genereze constante si selectoare, animate invizibil de catre conexiuni, tipuri, si celalalte elemente discutate.

Operator

Operatorul este elementul semantic generator de conexiuni. Conexiunile sunt deci instante ale unui operator. Operatorii sunt relatii si deci tipuri. Fiind relatii, Operatorii sunt si conexiuni. Ca si relatiile, operatorii leaga intre ele tipuri. Operatorii sunt centre de evaluare. Spunem ca un operator "opereaza" intre doua tipuri, adica face, transforma obiectele primite potrivit cu functia operatorului. Operatorii sunt functii intre domenii. Avand calitate de conexiune, operatorii au in continutul lor sub-conexiuni intre Selectoare, sau alti operatori. Conexiunile continute descriu directia, tipul si volumul de transfer al functiei. Ex: un operator intre doua tipuri poate fi considerat un anume tip de roaba (o betoniera) cu care se poate cara beton de la un tip de intreprindere la un alt tip de santier. Aptitudinea de a face acest transfer este pusa in practica de ultimul principiu al modelului morfic care si inchide toate recursiunile: Procesul.

Proces

Procesul este elementul semantic care obliga topologia ( PAGEREF _Ref41854641 \h 28) devenita morfologie la o directie. Odata stabilita o directie, o polarizare, toate elementele pregatite pentru schimb incep sa o faca. Miscarea este perpetuata de la sine. Procesul are rolul de a traversa morfologia, de a-si aduna/asuma un context ce consta in obiectele obligate, si de a le elibera la atingerea unui obiectiv. Depasim aici discutia ce tine de morfologie a sistemului si incepem sa discutam Fiziologie in modelul morfic.

Recursive/Inductive reuse of the Morphing Model

Modelul morfic elaborat la (5) este reaplicabil recursiv obiectelor instantiate. Modelul morfic este autogenerat. In consecinta are calitati pivotale. La pasul de inductie (n) modelul genereaza Constante pentru pasul (n+1) si Selectoare pentru pasul (n-1), fiind astfel reconfigurabil intre pasii de inductie. Efectul net al reaplicarii inductive a modelului este cel al crearii de noi dimensiuni calitative in universul generat si controlat. La fiecare pas de inductie modelul morfic opereaza cu acelasi set de notiuni (vocabular): {Nod, Conexiune, Tip, Relatie, Operator}, consuma constantele primite de la pasul anterior si genereaza constante pentru utilizatorii ulteriori, dand posibilitatea de programare a scopului prin intermediul selectorelor.

 

 

 

 

 

 

 

Co-existing type pools

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Logical systems co-existing in our thinking model.

Area of logical uncertainty

Objects

Type

Logical system 0

Logical system demonstrated algorithmically.

Objects

Type

Logical system 1

Logical system built from Level 0 as the induction step

Objects

Type

Logical system 2

Logical system generated by recursion/induction whose properties may be directly used and verified.

Objects

Type

Logical system n

Properties of the n-level logical system are found and verified through induction

SuperType

Figure  SEQ Figure \* ARABIC 10: Recursion of the Morphing Model

 

Claim  SEQ Claim \* ARABIC 9: This recursive reuse of semantics is new

Recursive parenthood

An entity that is its own child has several properties:

  1. it is also its parent,
  2. its children are brothers.
  3. its identity is interchangeable with that of its brothers.

Recursive morphology

 


Hit Counter Created on 05/27/2009 06:31:01 AM, modified on 05/27/2009 06:31:01 AM

Home
Morphism
The Morphic Memory Manager
The Morphology Server
Osmosis

Home | Feedback | Contents | Search

Send mail to webmaster@ProximaCentauri.ro with questions or comments about this web site.
All principles and artwork exposed on this site or by our software products is our intellectual property. 
Copyright © 2006 Proxima Centauri Romania SRL. Last modified: 05/27/09